Luni, 15 decembrie 2014, ora 18.00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din Bucureşti(str. Sf. Dumitru, nr. 2, în Centrul Istoric), Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) prezintă a opta secvenţă şi ultima din acest an a programului Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”. Vor susţine recitaluri publice  trei importanţi poeţi români contemporani: Ioana Greceanu, Anca Mizumschi şi Horia Gârbea. Amfitrionii Serilor sunt poetul Dan Mircea Cipariu şi muzicianul Mircea Tiberian. “În această a opta secvenţă, vor citi doi lideri ai generației nouăzeciste, Anca Mizumschi și Horia Gârbea, precum şi o poetă ce a debutat în 1999, Ioana Greceanu, şi care l-a avut profesor de  limba română pe Virgil Mazilescu, în anii de şcoală generală petrecuţi în comuna Greaca, judeţul Ilfov. La această ultimă întâlnire din 2014 va fi prezent Florin Iaru, cu o evocare Traian T. Coşovei şi Cornelia Maria Savu. Ducem, astfel, la bun sfârşit un proiect în care au citit 23 de poeţi, din generaţii şi geografii literare diferite. Sperăm să reluăm, în 2015, aceste Seri, în care poezia şi jazz-ul rezonează spre desfătarea unui public tot mai numeros.”, a declarat Dan Mircea Cipariu. Iniţiatorul programului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul MNLR. La prima ediţie (20 octombrie 2014), au fost invitaţi doi lideri ai poeziei optzeciste, Florin Iaru şi Eugen Suciu. La a doua ediţie (27 octombrie 2014), au citit poeţii Marian Drăghici şi Ioan Es Pop, la a treia ediție (3 noiembrie 2014) au citit poeții Magda Cârneci, Denisa Comănescu şi Miruna Vlada,  la a patra ediţie (10 noiembrie 2014) au citit Simona-Grazia Dima, Cornelia Maria Savu și Adrian Suciu, iar la a cincea ediţie au citit Laura Dan, Teodor Dună şi Grigore Şoitu.  La a șasea ediție a citit Ion Mureșan, iar Dan Mircea Cipariu a susținut un recital din regretații poeți Cornelia Maria Savu și Traian T. Coșovei. La a şaptea ediţie (8 decembrie 2015), au citit Bogdan Ghiu, Augustin Ioan, Doru Mareş şi Bogdan O. Popescu. Organizatori: MNLR şi Teatrul de Comedie (director: Maestrul George Mihăiţă), cu susţinerea financiară a Primăriei Municipiului Bucureşti. Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro. Afișul programului este realizat de Anna-Maria Orban. Intrarea este liberă!

Ioana Greceanu a debutat cu un grupaj de poezii în revista „Luceafărul“ (1997), iar editorial cu „Poeme în pierdere“, 1999. Acestora le-au urmat volumele „Singurătatea poartă o pelerină roşie“ (2003) şi  „Cu o sabie imprevizibilă începe ziua“ (2007). În 2012 îi apare antologia bilingvă româno-albaneză în tălmăcirea poetului şi traducătorului Baki Ymeri, intitulată „Recviem pentru omul din cub“. În 2012, publică “Fragment dintr-un viu”, Editura Tracus Arte, 2012. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie.

Horia Gârbea s-a născut la 10 august 1962 în Bucureşti. Este doctor în inginerie civilă, cadru didactic universitar. În domeniul literar, a debutat în 1982 cu poezie. Dupã 1989 a avut o activitate intensă de publicist şi autor de literatură. A publicat poezie, proză, teatru, critică literară şi teatrală, eseuri. În total 12 piese reprezentate în România ca şi în Anglia, Franţa și Serbia. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al UNITER, al PEN Club România. A tradus în română şi a adaptat pentru scenă numeroase piese din literatura universală de W. Shakespeare, Pierre Corneille, S. I. Witkiewicz, Fernando Arrabal, A.P.Cehov, Dario Fo, Marivaux, etc. A publicat peste 25 de volume de literatură originală și de traduceri. A fost prezent în numeroase antologii de poezie și proză atât în România cât și în alte țări. Textele sale au fost traduse în mai multe limbi europene și asiatice. A obținut numeroase premii literare. Romanul “Căderea Bastiliei” a fost distins cu trei premii nationale în 1998. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie pe anul 1999 şi Premiul Academiei Române pentru dramaturgie – 2001, Premiul „Andrei Bantaș”, acordat de juriul Uniunii Scriitorilor – 2012, pentru volumul Shakespeare – Opere, vol IV, ca traducător, împreună cu George Volceanov și Violeta Popa. Din 20013, este preşedintele Filialei Bucureşti Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România. A reprezentat România la festivaluri internaţionale de literatură. Distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2004), înălțat la grad de ofițer în 2010.

Anca Mizumschi a publicat volumele: Est, Opera Capitală, Poze cu zimţi, Anca lui Noe, Versouri, În moalele cerului, Carte de citire – antologie de autor, Madrugada/cantece de dragoste si furie. A obţinut premiul ASB pentru poezie, 2011, Premiul pentru excelenţă în poezie pentru volumul În moalele cerului, acordat de Fundația Culturală „Georgeta și Mircea Cancicov” și Uniunea Scriitorilor – Filiala Bacău, 2013. Este prezentă în mai multe antologii, cu texte traduse în spaniolă, ungară, albaneză, sârbă, engleză, cehă, italiană. Anca Mizumschis-a născut la Constanţa şi s-a autoexilat de bună voie la Bucureşti, de aceea nu va scrie niciodată  “Ponticele”,  cât despre “Triste” nu e la fel de sigură. Are o dublă licenţă în medicină şi psihologie, ceea ce îi permite să ajute nişte oameni din când în când.A scris şi a publicat câteva poeme adunate până acum în vreo opt carți Următoarea carte, pe care nu a scris-o încă, va fi întotdeauna volumul ei de debut. Anca Mizumschi s-a născut la 24 noiembrie 1964, la Constanţa. Este absolventă a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Bucureşti, şi a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii Bucureşti. A publicat volumele: Departe de Hemingway, 1988; Est, Editura Viitorul Românesc, 1993; Opera Capitală, Editura Albatros, 1995; Poze cu zimţi, Editura Brumar, 2008; Anca lui Noe, Editura Humanitas, 2009; Versouri, Editura Humanitas, 2010. A colaborat la revistele: România Literară, Luceafărul, Tomis, Tribuna, DilemaVeche, Flacăra şi altele. A obţinut Premiul revistei Tomis, premiul special al revistei Tribuna, Premiul „George Bacovia” al revistei Ateneu, şi a fost nominalizată la Premiile pentru poezie ale USR, 2009, şi la Premiile Observator Cultural, 2010.