Ai carte, ai parte 

10 poete, la prima lectură TNCP 2015

În perioada 13-17 mai 2015, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii şi al Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), organizează trei proiecte culturale dedicate poeziei: Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti, ediția a III-a, Târgul Național al Cărții de Poezie (TNCP), ediția a VI-a, şi Maratonul de Poezie şi Jazz, ediţia a VII-a, acesta din urmă fiind unul dintre evenimentele importante ale proiectului Noaptea Europeană a Muzeelor (16 mai 2015). Cele trei proiecte fac parte dintr-un program comun de promovare a culturii scrise, în special a unui gen de nişă: Poezia. Miercuri, 13 mai 2015, ora 18.00, la Librăria Open Art din Bucureşti (Str. Pitar Moş 12, intrarea de pe str. Arthur Verona), este programată prima lectură publică a TNCP. Sunt invitaţi să citească din opera lor Aura Christi, Gabriela Creţan, Simona-Grazia Dima, Carolina Ilica, Victoria Milescu, Lucia Negoiţă, Nicoleta Popa, Maria Postu, Ioana Sandu, Amelia Stănescu. Moderator: Dan Mircea Cipariu.

Aura Christi, poet, romancier, eseist, publicist și traducător român. S-a născut la Chişinău (Republica Moldova), la 12 ianuarie 1967. Este fiica lui Semion Potlog, ofițer în trupele de elită ale aviației, născut la 14 noiembrie 1933 în satul Zgărdești (Telenești). Tatăl vine dintr-o familie de profesori și juriști, originari din teritorii aparținătoare Monarhiei Austro-Ungare; este absolvent al Școlii Înalte de Aviație Militară din orașul Dvinsk. În urma unui dramatic accident, este nevoit să renunțe prematur la cariera de militar, devenind la 28 de ani invalid și fiind pensionat. Mama scriitoarei, Liuba Potlog, născută Karaman (24 mai 1945), provine dintr-o înstărită familie din Nordul Moldovei. După instaurarea puterii comuniste, familiile părinților au fost expropriate de autoritățile statului comunist. Este absolventă a Liceului teoretic român-francez „Gh. Asachi” din Chişinău (1984) şi a Facultăţii de Jurnalism a Universităţii de Stat (1990). Debut absolut – 23 octombrie 1983 în Tinerimea Moldovei. În 1993 redobândește cetățenia română și se stabilește la București. În 2009 se mută la Mogoșoaia.

Poemele sale au fost traduse şi publicate în Germania, Franţa, Belgia, Italia, Suedia, Israel, Federaţia Rusă, SUA, Bulgaria, Albania, Turcia, Țara Galilor, Republica Populară Chineză ș.a. În romanele și eseurile sale descrie o serie de destine umane aflate sub teascul ocupației străine, motivul care revine mereu fiind numit de scriitoare acasă – în exil. Tema recurentă a cărților sale este exilul geografic şi încercarea de a-şi afla o patrie în poezie, „semnată tot cu… nume străin. În vreme ce primul e traumă iremediabilă, poezia, chiar scrisă sub un nume adoptat, îi oferă o patrie”. Scriitoarea a susținut turnee, recitaluri publice și conferințe ca invitat la festivaluri, simpozioane, congrese în Israel, Grecia, Republica Moldova, Republica Populară Chineză, Federația Rusă ș.a. Este redactor-şef al revistei Contemporanul. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Gabriela Creţan, absolventă a Facultăţii de Filosofie, secţia Psihologie, este cercetător ştiinţific la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din Bucureşti.  VOLUME PUBLICATE (POEME): Mic tratat despre arta trădării, Ed. Eminescu, Buc., 1994; Comedii nupţiale, Cartea Românească, Buc., 1998; Soare din Macbeth, Ed. Eminescu, Buc., 1999; Infern cu floarea soarelui, Junimea, Iaşi, 2003; Şi-n toate opaiţele arde grăsimea copiilor Tăi, Ed. Muzeul Literaturii Române, Buc., 2004; Kenoma, Ed. Contemporanul, Buc., 2010.

Este prezentă cu poeme în antologiile colective: 27. Poezie de Bucureşti, volum editat de ASB cu sprijinul TVR Cultural, 2007; Scriitori pe Calea Regală, Ed. Brumar, Timişoara, 2008; Timpul poeziei (antologie bilingvă română-engleză), Casa editorială Odeon, Buc., 2009; Geo Vasile, “Resistenze bruciate“, Ed. Akkuaria, Catania, 2011; Geo Vasile, “Poeti romeni al bivio“, Scrisul românesc, 2012; Geo Vasile, “L’Alveare d’oro dell’invisibile,150 anni di poesia romena, Ed. Contact internaţional, Iaşi, 2013, “Poesia romena. Sogno Suono Segno“, Edizioni Il Foglio Letterario, Piombino,2014. PREMII LITERARE: 1992 – Marele Premiu pentru poezie la Festivalul internaţional “Lucian Blaga”, Sebeş-Alba ediţia a XII-a; 1996 – Premiul Ronald Gasparic la Concursul internaţional de poezie “Ronald Gasparic”, ediţia a IV-a; 2000 – Premiul pentru poezie al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti; 2000 – Premiul pentru poezie al Asociaţiei Culturale “Iulia Haşdeu” – Club UNESCO.

Simona-Grazia Dima este poetă, eseistă, critic literar, traducătoare. A debutat precoce, la 7 ani şi jumătate, cu o scenetă (intitulată Masca lui Lică) premiată la un concurs iniţiat de Teatrul de păpuşi din Timişoara, reprezentată în ţară şi în străinătate (Modena, Italia). Este redactor în cadrul Academiei Române din Bucureşti; din 1990 este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Filialei Poezie – Bucureşti; secretar general al PEN-Clubului Român (din 2006). Colaborează susţinut cu grupaje de poeme, eseistică, critică literară şi traduceri, răspunsuri la anchete etc. la principalele revistele din ţară şi la publicaţii literare din străinătate. Selecţii din poeziile şi eseurile sale au fost traduse şi publicate în limbile engleză, franceză, italiană, germană, maghiară, slovacă, turcă, galeza scoţiană, macedoneană. Prezentă în antologii editate în ţară şi în străinătate, în numeroase volume colective, participantă la manifestări literare naţionale şi internaţionale. Membră a unor jurii literare. Este autoarea a 18 volume publicate, între care 12 de poeme, 4 de eseuri şi comentarii critice, precum şi unul reprezentând o traducere, din limba engleză, a unei lucrări de filosofie orientală.

Carlolina Ilica. Născută 19.03.1951, satul Vidra, jud. Arad. Absolventă a Liceului Pedagogic Arad și a Facultății de Filozofie București (1975). Poetă, traducătoare, eseistă; profesor, ziarist, diplomat. Din 1997 conduce, împreună cu Dumitru M. Ion, Fundația Academia Internațională Orient-Occident, organizatoarea Festivalului Internațional Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș (18 ediții; peste 1.100 participanți din toată lumea, din cca. 30 de țări anual). Membră (de 4 decenii) a U.S.R.; 30 de cărți de poezie; 1 volum de exseuri (despre mari poeți ai lumii); cca. 100 de volume de traduceri; 20 de premii naționale. Poezia ei este tradusă în 28 de limbi, în 28 de volume (apărute în prestigioase edituri de pe 4 comntinente); 16 premii internaționale; peste 70 de participări la festivaluri internaționale de poezie, congrese, târguri de carte etc. din 30 de țări. Membră a unor societăți culturale, asociații, academii naționale și internaționale. Din anul 2006 expune, în țară și în străinătate, o serie de Cărți Neconvenționale (pe alte suporturi decât hârtia), Cărțile de la Vidra * Plângând de-atâta frumusețe.

Victoria Milescu, poetă, jurnalistă, traducătoare, născută în municipiul Brăila, este licenţiată a Facultăţii de Filologie, Universitatea din Bucureşti, limbile română/engleză; studii postuniversitare. Activitate: profesor de limba engleză, referent de specialitate la Departamentul Aviaţiei Civile, redactor de rubrică, publicist-comentator, redactor-şef adj. la: „Realitatea Românească”, „Azi” (suplimentul cultural „Feţele Culturii”), „Ecran-Magazin”, „Universul Cărţii”, redactor de carte la Editura Scripta şi la Editura Nemira. Debut publicistic: 1978, revista „Luceafărul”. Debut editorial: 1988, câştigând concursul de debut în volum concomitent la Editura Cartea Românească şi la Editura Facla din Timişoara, apărând în volumul Prier (redactor Mircea Ciobanu) şi înArgonauţii (redactor Eugen Dorcescu). Cărţi publicate: Welcome December/ Bun venit, Decembrie (ed. română-engleză, versiunea engleză aparţinând autoarei, Edit. Fiat Lux, 1994); Şlefuitorul de lacrimi (Edit. Eminescu, l995); Izbânda furată (Edit. Albatros, l995); Inimă de iepure (Casa Editorială Odeon, l998); Arleziana(Edit. Eminescu, 2000); Zâmbet de tigru (Casa Editorială Odeon, 2001); Flacăra nevăzută/ Lathatatlan Lang (ed. română-maghiară, 2007); Roua cuvântului/ Szoharmat (ed. română-maghiară, 2008); Conspiraţii celeste(2008); 101 Poeme (2009); Bucuriile triste/ Gezimet e trishtme (ed. română-albaneză, Edit. Kriterion, Cluj-Napoca, 2009); Floarea vieţii (ed. română-georgiană, traducere de Zaira Samharadze, 2010); Dreptatea învingătorului (Edit. Rafet, Râmnicu Sărat, 2010); Vrabia albă (CD, poezii în lectura autoarei, 2010); Din Caucaz în Carpaţi. Zaira Samharadze în dialog cu Victoria Milescu (2011); Fenomenele fără cauză (Edit. TipoMoldova, 2011, col. „Opera omnia – poezie contemporană”); Sub steaua câinelui (Edit. Tracus Arte, 2012); Bun venit, Decembrie! (reeditare, eLiteratura, 2013); Existenţele fastuoase (2013); Cununa de flăcări (eLiteratura, 2014);Cenuşa verii (ed. română-franceză, 2015). A scris cărţi pentru copii şi a tradus cărţi din limba engleză în română. A primit diplome şi premii la concursuri literare, festivaluri  şi la saloane de carte şi presă. Inclusă în antologii, dicţionare şi cărţi de critică. Este membră a USR, Filiala Poezie, Bucureşti, din 1995.

Lucia Negoiţă. Absolventă a Facultăţii de Litere, Universitatea Bucureşti. Debut editorial cu volumul “Poeme”,Editura Albatros ,1973. Vor urma: “Roza şi închipuirea”, Editura Eminescu,1976; “Duminică spre Luni”, Editura Eminescu,1980; “Cazemata de rouă”, Editura Cartea Românească,1983; “Scenă de conversaţie”, Editura Eminescu,1986; “Turnul Cailor Albaştri”, Editura Albatros,1987; “Gara deEst”, Cartea Românească,2003; “Dincolo de Barbaria”, Editura Brumar, 2010; volumul de publicistică -interviuri “Carte cu poeţi”, Editura MNLR, 2012. În pregătire: “Odată/niciodată”, interviuri. Participări: Europoems, Paris, noiembrie. 2013. Traduceri: Canada (Toronto), în antologia “Cântecul generaţiei mele”, traducere.Chris Ziatas. În Slovacia,Grecia, traducere Victor Ivanovici. În antologia “15 Young Romanian Poets”,1983, Editura Eminescu. în “Censorship in Romania”, 1986, traducere Lidia Vianu, Oxford University Press. Grete Tartler în “Melopoetica”, Editura Eminescu,1986.În “Antologia Poetelor din România”, MNLR. Realizator Radio /TVR, ciclurile Creanga de Aur, Istorie, memorie, recuperare, interviuri cu cei mai importanţi scriitori de azi, din ţară şi diaspora.(Premiul APTR, 2002, Premiul de Excelenţă  pentru Jurnalism şi Cultură, 2003. USR). Colaborează cu revista “Acolada” (2010-2015).  Referinţe critice ;Mircea Iorgulescu,Nicolae Prelipceanu, Laurenţiu Ulici Cornel Ungureanu, Dinu Flămând, Mihai Ursachi, Adrian Popescu, Dorin Tudoran, Gh.Grigurcu, Liliana Ursu, Lidia Vianu. Radu Voinescu, DADoman, Titu Popescu, Liviu Grăsoiu, .Simona-Grazia Dima,Virgil Mihaiu, Liviu Papadima  etc.

Nicoleta Popa (n. 1973) a absolvit Facultatea de Ştiinte Administrative şi ale Comunicării, specializarea jurnalism. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România din anul 2003. A colaborat la ziarul Ora şi la mai multe reviste, printre care amintim: Calende, Argeş, Luceafărul, Contrapunct, Interval.  A publicat volumele:Autorul este plecat în week-end (Editura Calende, Piteşti, 1997), Egoismul de rigoare (Editura Paralela 45, Piteşti, 2001), Animal de povară (Editura Paralela 45, Piteşti, 2007), desemnat de filiala din Piteşti a Uniunii Scriitorilor din România drept cea mai bună carte de poezie a anului, Fragmente din inima mea (Editura Brumar, 2009) şi Solitudinea e ţara mea (Editura Adenium,2014) şi este prezentă în antologiile Urmaşele lui Novalis (Editura Bărbulescu, Munchen, 1999) şi Arheologie generală (Editura Paralela 45, 2000).

Maria Postu (Badea), după numele părinţilor, s-a născut în comuna Izvoarele, judeţul Teleorman. A urmat cursurile Scolii Generale din această localitate si a absolvit Liceul de Arta, secţia pictură, din Craiova în anul 1977. A urmat cursurile Facultăţii de Filologie ale Universităţii din Craiova, secţia limba -limba franceză. Între 1978-1982, a frecventat cenaclul „Ramuri” condus de poetul Marin Sorescu, unde a şi debutat, fiind îndrumată de criticul Eugen Negrici. Între 1982 şi 1990 a lucrat ca profesoară de limba română în diferite localităţi din judeţul Teleorman colaborând cu poezie la revistele judeţene şi la revistele „Ramuri”, „Flacăra”,” Luceafărul”. Din 1990 s-a transferat în Bucureşti şi acum este profesoară de limba română la Colegiul Naţional Bilingv „George Cosbuc” . A debutat în volum în 1994 cu  volumul de versuri Insomnii molipsitoare, editura Pandora, Bucureşti. Următorul volum de versuri Întâlnire cu Altamira a apărut la editura Eminescu, Bucureşti, în 1999. Au urmat volumele de versuri Abonament viaţă-moarte, editura Vinea, 2003, si volumul Din spatele ferestrei,Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2007. În anul 2006 Maria Postu a devenit membră a Uniunii Scriitorilor din România, secţia ASB, iar în 2007 a obţinut titlul de Doctor în Filologie la Universitatea Bucureşti cu „Tema puterii în literatura română”, sub îndrumarea domnului Profesor Universitar  Doctor Docent Dumitru Micu. În anul 2010 a publicat eseul critic Arca lui Breban, la Editura Contemporanul iar în 2011 i-a apărut  volumul de proză scurtă Povestiri de trezit adulţii la Editura Tracus Arte, Bucureşti. În anul 2013 a publicat la editura TipoMoldova volumul de versuri Privilegiul imperfectiunii, in colectia Opera Omnia. În 2013 a mai publicat volumul Jocul puterii in imaginarul prozei romane, eseu critic, editura TipoMoldova. În 2014 a publicat volumul de versuri Cutia poştală a cerului. la editura Eliteratura Bucuresti.

Ioana Sandu s-a născut la 30 ianuarie 1942,în orașul Drăgănești-Olt,județul Olt. Este licențiată a Facultății de Geologie-Geografie a Universității  din București, promoția 1965. Debutează cu poezie in revista Astra,Brașov,1983, prezentată de poetul Gheorghe Tomozei. Debut editorial în anul 1985 la Editura Albatros, în volumul Zori de zi. Este  membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie. Cărți publicate:Leagăn de nisip , Editura Universal Dalsi,București,2006; Punctul de sprijin, prefață de Constanța Buzea, Editura Muzeul Literaturii Române,București,2007; Cuvântul cel necuprins,Editura Fundația Luceafărul,București,2008; Cartea din foc, Editura Semne,București,2009; Umărul vântului, prezentare de Barbu Cioculescu,Editura Vremea,București,2011; Aventuri lăuntrice, prezentare de Constanța Buzea, Barbu Cioculescu, Horia Gârbea,Editura Semne,București,2013.

Amelia Stănescu s-a născut la 22 iunie 1974, în Constanţa. Este licenţiată în Filologie (1997) şi în Drept (2007). Din anul 2006, este doctor în domeniul Filologie. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea (din anul 2000), Filiala Bucureşti, Secţia Poezie (începând cu nov., 2013). Autoare a mai multe volume de poezie (printre care „Mecanica firii”, Ed. Paralela 45, 2005; „Aşternuturi de ploaie/ Couvertures de pluie”, Ed. Brumar, 2012). În anul 2014, lansează volumul de portrete şi interviuri literare – „Metafora de urgenţă”, Ed. Zona Publishers, Iaşi, iar în 2015, volumul „Babilon – Premeditarea”, scris împreună cu poetul arădean Petru M. Haş (Ed. Zona Publishers, Iaşi). Promotor şi organizator de evenimente cultural-artistice, Amelia Stănescu este fondator şi coordonator (alături de poeta Iulia Pană) al proiectului “Mecanici Poetice” (din 2012) şi co-organizator (alături de jazzmanul Corneliu Stroe) al serilor de BlueJazz & Poetry la Constanţa.

Organizator:

Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti

Co-organizatori: Filiala Bucureşti Poezie – Uniunea Scriitorilor din România, Institutul Cultural Român, Asociaţia Euro CulturArt, Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian”

Parteneri: Muzeul Municipiului Bucureşti, Teatrul Odeon, Teatrul Excelsior, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, APLER, Opera Scrisă.Ro, Librăria Open Art, Institutul Maghiar din București, Liga Scriitorilor Maghiari din Transilvania, Green Hours jazz-cafe

Coproducător: Radio România Cultural

Parteneri media: TVR, Observator Cultural, AgenţiadeCarte.ro, RFI, Cultura, Contemporanul, TV City, LaRevista.ro, Artanumușcăroonlinegallery.ro

Proiect cultural realizat cu sprijinul Ministerului Culturii

Proiect cultural finanțat de:  Administrația Fondului Cultural Național



Comments are closed.