Aula Magna a Academiei Române a găzduit, la 12 noiembrie 2012, Simpozionul aniversar “BASARAB  NICOLESCU – 70”. Profesorul Basarab Nicolescu este membru de onoare al Academiei Române din anul 2001, omagierea sa în cadrul acestei supreme instituţii de cultură şi ştiinţă a României încadrându-se într-o tradiție care se păstrează dincolo de timp. Cu această ocazie specială, Institutul pentru studii transdisciplinare în știință, spiritualitate, societate (IT4S), al cărui președinte de onoare este academicianul Basarab Nicolescu, i-a acordat o medalie concepută de graficianul Mircia Dumitrescu.

Simpozionul a fost deschis de doamna Magda Stavinschi, președinte al IT4S, care a trecut în revistă principalele realizări științifice și culturale ale sărbătoritului zilei, cel în jurul căruia s-au adunat – dar nu ca o excepție – prieteni, colegi, foști și actuali doctoranzi, cititori. Prezentarea doamnei Stavinschi: Basarab Nicolescu – un nume emblematic al culturii româneşti.

Domnul profesor Emil Constantinescu, Preşedinte al României (1996-2000), a elogiat personalitatea complexă a academicianului Basarab Nicolescu, în care condiția savantului și a omului de cultură se contopesc, remarcând, totodată, că „transdisciplinaritatea a fost, de la început, fereastra prin care Basarab Nicolescu și-a văzut destinul“.

Domnul Mihai Șora, membru de onoare al Academiei Române, a găsit o modalitate inedită, inspirată și simbolică pentru a vorbi despre „deschiderea spre infinit pe care o practică Basarab Nicolescu în viziunea sa despre lume“. Ce decor putea fi mai potrivit și firesc, pentru a comunica toate acestea celui care a deslușit limbajul criptic al poeziei lui Ion Barbu, decât oglinda apei care „asigură comunitatea realității fizice cu realitatea spiritului“1 și bradul, simbol al transferului continuu de sevă. Toate acestea, în calmul luminos „lichid ca mierea“2 al unei zile de toamnă „nebun de frumoasă“3.

Prezent alături de prietenul său, domnul academician Eugen Simion, legat de  Basarab Nicolescu pe plan spiritual, intelectual dar și pe nivelulcomun de realitate al originii prahovene, ploieștene, a afirmat: „ploieștenii sunt spirite lucide, când ne supărăm facem o revoluție, suntem mari poeți când ne vine bine; din această lume vine prietenul meu, Basarab Nicolescu.“ De asemenea, domnul Eugen Simion a mărturisit și un alt motiv pentru care îl prețuiește pe Basarab Nicolescu: „este un om care face; ne adună, pune spiritul în mișcare“.

La rândul său, domnul academicianSolomon Marcus a vorbit despre „aerul parizian, care a fost esențialpentru evoluția lui Basarab Nicolescu“. Basarab Nicolescu este unul dintre intelectualii români cu o frumoasă și activă carieră în cultura franceză și internațională. În același timp, el face parte dintre aceia care s-au întors în România nu doar în vizită ci pentru că „are o treabă de făcut aici“. Domnul Solomon Marcus a încheiat cuvântul său omagial printr-o interogație, aparent retorică, absolut impresionantă: „Academia Română și membrii ei nu au o idee clară despre ce reprezintă Basarab Nicolescu; mă întreb dacă, oare, cultura română este pregătită să-l primească“.
Evenimentul a continuat, în a doua sa parte, cu prezentarea a trei Comunicări științifice de o înaltă ținută academică:
Profesorul Basarab Nicolescu (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca şi CIRET) a identificat și răspuns cu elocința-i caracteristică la întrebări esențiale pentru etapa existențială prin care trece lumea în prezent: Cumdialogăm? Repere pentru dialogul transcultural. „Dialogul este imposibil dacă nu avem o metodologie a dialogului, pe care o oferă transdisciplinaritatea prin noțiunea de transcultural. Transculturalul desemnează deschiderea tuturor culturilor la ceea ce le traversează şi trece dincolo de ele, circulația între culturi a elementelor care le unește, ferindu-le de dezintegrare.“

„«A cumineca» și «a comunica» au aceeași rădăcină: communicare = a fi în contact cu… Dicționarele nu ne spun nici cu ce, nici cu cine trebuie stabilit acest contact. A cumineca (a împărtăși): să vezi fără să vezi, să privești fără să privești, să înțelegi fără a încerca să înțelegi. Pur și simplu, să recunoști legile.“ (Basarab Nicolescu, Teoreme poetice II,63)

Critic si istoric literar, Pompiliu Crăciunescu (conferențiar la Universitatea de Vest din Timişoara) a vorbit în prelegerea  Infinitul terţ despre coerența relațiilor complexe, care se face sesizabilă doar prin prezența în noi a terțului inclus. „Teatrul lumii este doar o fațetă a unei complexități care unește contradictoriile. Unirea dintre infinitul mare și infinitul mic, îmbinarea cunoașterii în mirabila stare T, psihicul.“ La finalul foarte interesantei sale prezentări, domnul Pompiliu Crăciunescu l-a numit cu admirație pe domnului Basarab Nicolescu: „nobil călător în infinita multiplicitate, lucid cavaler al «cunoașterii neîmpărțite».“

Preotul Doru Costache (lector senior în studii patristice la Sydney College of Divinity) și-a dedicat prelegerea Elemente de tip Transdisciplinar în Gândirea Patristică Bizantină profesorului Basarab Nicolescu, cu recunoștință pentru influența pe care a avut-o și o are în devenirea sa personală. În prezentare, domnul Doru Costache a pus în evidență transdisciplinaritatea ca „produs contemporan binecuvântat cu valențe tradiționale, fenomen cultural evolutiv ce a inclus, la un moment dat în istorie, și tradiția patristică bizantină: tradiția Părinților bizantini este încărcată de potențial transdisciplinar, ca o traducere a ființei lăuntrice a mentalului bizantin.“

În integralitatea lor, prelegerile au demonstrat fără drept de tăgadă că: „Cea mai înaltă răspundere: transmiterea misterului.“ (Basarab Nicolescu, Teoreme poetice, XIII 14) și că: „Învățătorul lăuntric este mesagerul ființei. Ceilalți învățători sunt mesagerii mesagerului.“(Basarab Nicolescu, Teoreme poetice, XIII 30, Editura Cartea Românească, 1996)

În Prefață la Teoremele poetice, Michel Camus, marele prieten dispărut al lui Basarab Nicolescu, spunea: „[…] Deși opera este infinitdeschisă, nu vor putea pătrunde în ea decât lectorii deja pasionați de cercetarea adevărului. […]“

text de Cristina POTERĂŞOIU

Organizator: Institutul de Studii Transdisciplinare Ştiinţă, Spiritualitate, Societate (IT4S) împreună cu Academia Română
1Basarab Nicolescu, Ion Barbu Cosmologia „Jocului secund“, Univers Enciclopedic, București, 2004, ediția a II-a

2 Basarab Nicolescu, Michel Camus, Rădăcinile libertății, Editura Curtea Veche, București, 2004

3 Horia Bădescu, E toamnă nebun de frumoasă la Cluj… , Editura EIKON, Cluj-Napoca, 2011