Bogdan O. Popescu este un poet şi prozator, în acelaşi timp medic neurolog la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Bogdan O. Popescu a debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST). Volumul său de poezii “La revedere, prinţesă!” (Editura Vinea, 1995) a fost distins cu Marele Premiu „Ion Vinea” pentru debut literar.

A publicat volumele de poeme: „Marfă”, antologie colectivă (împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa), Editura Salut, 1996; „Poemul de gardă”, Editura Celsius, 1999; „Pisica neagră, pisica moartă” (împreună cu Traian T. Coşovei), Editura Crater, 2001; „Leul de după extravaganţe”, Editura Cartea Românească, 2002; „Maşinăria de uitare”, Editura Naţional, 2004; “Poeme în loc de tutun”, Editura Brumar, 2007; “Maratonul de poezie şi jazz”, antologie colectivă, Editura Tracus Arte, 2009; “Manifest. 20 Revoluţie”, antologie colectivă, Editura Brumar, 2009, “Aerobiciclete”, Editura Brumar, 2010; “Om jag inte får tala med någon nu” (Dacă nu am cu cine vorbi acum), antologie colectivă, Editura Tranan, Stockholm, Suedia, 2011, “Marfă reîncărcată”, antologie colectivă (Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ, Dan Pleşa şi Bogdan O. Popescu), Editura Brumar, 2011.

“Viaţă de aruncat” (Editura Polirom, 2011) reprezintă debutul autorului în proză. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 2002. În 2012 a fost rezident la Ledig House, statul New York, rezidenţă literară susţinută de ICR New York.