Darie Ducan s-a născut la 10 mai 1988 şi este un poet român din tânăra generaţie. A fost membru al cenaclului literar “Elena din Ardeal”. La doar 18 ani devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti cu lucrarea de teorie şi critică literară “Spaţiul bacovian”. În prezent urmează masteratul de Teorie literară şi literatură comparată al aceleiaşi universităţi.

Publică în numeroase ziare naţionale poezie, editoriale, eseu, dramaturgie, cronică de carte, reportaj, interviu, prefeţe. Este prezent şi în publicaţii din Canada, SUA, Germania. De asemenea, susţine spectacole de performance poetic în diverse oraşe din ţară şi din străinătate (Cluj-Napoca, Iaşi, Braşov, Bistriţa, Bucureşti, Paris, Madrid, Montreal etc.)

Realizează între 2004 şi 2005 la Radio Târgu-Mureş emisiunea săptămânală de poezie “Tineri poeţi”.

Debutează în volum în anul 2003 cu “Funingine pe rană”, Editura Tipomur. urmează: “Zeii de carton”, Tipomur, 2004, poemul “Trilogia lapidară”, Editura Ansid, 2004, “Acordorul de tărgi”, Editura Ansid, 2005, “Lungi plantaţii de singular”, Editura Nico, 2007, “50 Sonete” – I,II,III, Editura Nico, 2007, “Cartea dintre doi tâlhari”, Editura Nico, 2008, “Aprilie aseptic”, Editura Nico 2010, 2011(două ediţii), “Spirt” (scurtmetraj), Editura Nico, 2011, precum şi volumele de teatru “Dreptunghiul leproşilor”, Editura Nico, 2008, “Prerogativele lui Dumnezeu”, Editura Nico, 2010 şi “Republica de cenuşi aruncate în mare”, Editura Tracus Arte, 2012)

În perioada 2007-2009 participă, numărându-se printre fondatori, alături de alţi studenţi, la cenaclul Facultăţii de Litere, “Atelier postmodern”.

Participă la colocvii privind literatura tânără din România şi este prezent în numeroase antologii. Fiind şi autorul blogului “Lumea lui acum” (http://www.darieducan.blogspot.ro/) unde conversează cu cititorii, întreţine dialoguri permanente din diverse domenii, de la social la poetic şi de la politic la lingvistic. De asemenea, textele sale există atât în spaţiul virtual cât şi în publicaţiile tradiţionale.

“În prezent lucrez la o proză de largă respiraţie pe care, probabil, o voi termina la bătrâneţe (când va trebui să tai jumătate din ea, pentru că nu îmi va mai plăcea). Dacă mi se va da acest răgaz, o voi termina. În paralel lucrez şi la câteva volume de poezie foarte legate între ele, la câteva piese de teatru pentru care mă cert că nu am suficient timp, şi la o carte de proze scurte. Sper că ritmul va fi bun şi puterea de lucru aceeaşi. Mă odihnesc în poezie deocamdată, proza nu va ieşi curând.”, a scris Darie Ducan.